Clasificare combustibili solizi
Publicata in Combustibili solizi  |  February 20, 2010, 21:13
Combustibilii solizi se gasesc in scoarta terestra si se mai numesc si combustibili naturali (minerali sau fosili), spre deosebire de combustibilii artificiali (mangal, semicocs, cocs si brichete), obtinuti din cei naturali.


Principalii combustibili solizi sunt carbunii care, dupa natura resturilor organice, modul de acumulare si conditiile de carbonificare, se impart in trei mari grupe :

  • carbunii humici, formati prin carbonificarea plantelor uriase care populau padurile in epocile de formare a carbunilor (carbunii din Romania apartin in majoritate acestei grupe)
  • carbunii sapropelici, formati din alge si mal sapropelic (sisturi bituminoase si unele turbe apartin acestei grupe)
  • carbunii liptobiolitici, formati prin carbonificarea substantelor rasinoase si ceroase (piropisit)

In general, aceste trei grupe de carbuni se gasesc in amestec, in proportii diferite.

Compozitia chimica a combustibililor solizi depinde de varsta lor geologica, precum si de transformarile suferite de materia organica sub influenta factorilor fizici si chimici (adica varsta lor chimica care nu corespunde intotdeauna cu varsta lor geologica).



Clasificarea carbunilor solizi :

Din punct de vedere al varstei chimice, carbunii sunt de patru tipuri.

De la cel mai tanar carbune natural si pana la cel mai vechi, enumeram:
  • turba, un carbune relativ tanar, la care procesul de carbonificare este numai partial realizat. Fiind formata in regiunile mlastinoase, din plantele de balta, turba contine o mare cantitate de oxigen si, mai ales, umiditate.
Culori : galben deschis pana la brun-negru.
In stare uscata, fiind foarte poroasa, turba are o densitate redusa.
  • carbunii bruni (CB) sunt carbuni a caror formare a inceput in paleogen, la inceputul erei tertiare. Contin multa umiditate si cenusa, ard cu flacara, iar prin distilare uscata dau gaz combustibil.
Culori : castaniu sau brun deschis pana la negru

    • carbune brun pamantos (BP), cu aspect sfaramicios, ca pamantul, fara structura vegetala, culoare brun inchis;
    • carbune brun lemnos (BL, lignit), cu aspect de fibra lemnoasa si uneori cu continut ridicat de xilita (rest de lemn incomplet carbonificat), culoare galben-brun pana la negru. Este cel mai raspandit combustibil;
    • carbune brun mat (BM), cu aspect mat, pietros, culoare brun-negru;
    • carbune brun cu luciu smolos (BS);
    • carbune brun huilos (B/H) face tranzitia intre carbunii bruni si huile; de culoare negru cu fasii alternative lucioase si mate.
  • huilele (H) sunt carbuni a caror formare a inceput in prima parte a perioadei jurasice din era secundara. Se impart in urmatoarele grupe :
    • huila cu flacara lunga (HL), de culoare neagra, cu fasii alternative lucioase si mate;
    • huila pentru gaz (HG), de culoare neagra, cu stratificare putin clara, lucioasa;
    • huila grasa (HGr), de culoare neagra, cu luciu puternic, de cele mai multe ori sfaramicioasa si prafoasa;
    • huila pentru cocs (HC), ca si huila grasa;
    • huila slaba degresanta (HS), ca si huila grasa;
    • huila antracitoasa (H/A) face tranzitia intre huile si antraciti; de culoare neagra, de obicei sfaramicioasa.
  • antracitul (A) de culoare negru, cu luciu metalic; de obicei sfaramicios, este cel mai vechi carbune natural, a carui formare a inceput in perioada carbonifera din era primara.

Datorita caracteristicilor energetice slabe, in comparatie cu celelate tipuri, combustibilii din primele doua grupe se numesc combustibili inferiori.





Digg this   Slashdot Slashdot   Del.icio.us   StumbleUpon   Yahoo MyWeb   Google Bookmarks   Twitter   Facebook

Noteaza       Slab   Bun
 Print       Email      IM